O data la 2 saptamni, vinerea, plec spre casa. Merg cu trenul! Pana la Buzau nu fac mult si profit de timpul petrecut pe scaun sa citesc.
Acelasi lucru voiam sa-l fac si vineri (12.03.2010). Am plecat cu Rapidul pentru a scapa de galagie si manelele navetistilor. Aveam de terminat volumul I din "Crima si Pedeapsa" de Dostoievski si de scris o recenzie de carte. Dar, planurile mi-au fost spulberate de fata care avea loc pe scaunul din fata mea. S-a urcat in tren vorbind la telefon si imbrancind pe toata lumea cu geanta. S-a asezat si a continuat discutia la telefon. Eu mi-am scos cartea si am inceput sa citesc sparand ca v-a termina.
Dupa 10 minute ea tot vorbea, si vorbea tare. Am inchis cartea si am asteptat sa termine. Si asteptarea a durat o ora si 54 de minute, timp in care am ajuns la Buzau.
Tot drumul am stat cu capul rezemat de geam si am ascultat discutii despre: prietena care s-a dus in club, mama care ii face mucenici, prietena care se epileaza inghinal, axial si pe picioare, ea care se va epila inghinal si abdomen... Cand a coborat din tren, tot in Buzau, vorbea in continuare la telefon.
Si atunci m-am intrebat: cat de mult vorbea fata aia la telefon intr-o zi?
Gândurile mele la o nouă recrutare: (să) trăiți!
Acum 10 luni